Pentru că este important să ne cunoaștem istoria, în rândurile următoare îl vom cunoaște pe Titi Teodorescu, artistul căruia îi aparțin sculpturile emblematice din lemn din Parcul Circului. Vom afla povestea sa prin intermediul operelor sale și al fiicei sale, care a avut bunăvoința să ne vorbească despre tatăl său.

Titi Teodorescu s-a născut pe 28 aprilie 1931 în București, a fost militar și a locuit lângă Parcul Circului. Fiica sa, Antoaneta Sandu, ne povestește cu emoție despre tatăl ei: „Îi plăcea tot ce e frumos și iubea copiii. A fost prieten cu noi, copiii lui. A fost o relație nu numai tată-fiică sau tată-fiu. Tata mereu spunea: rău e ușor să faci, bine e mai greu!”

Povestea începe într-o seară, după o furtună de vară, când un ciot de copac se înălța înfiorat, așteptând parcă un binefăcător care i-ar putea da o nouă viață. Atunci și acolo a răsărit prima lucrare a domnului Titi Teodorescu: Spiritul unui bătrân.

Pasiunea pentru sculptură a avut-o de mult timp, iar în urma unei operații, nu-și mai putea mișca foarte bine mâna. La început, nu a avut nici scule pentru lucru. În fiecare dimineață era în parc, iar puhoi de copii și de oameni se aduna în jurul său. Iubea foarte mult parcul și, pentru el, era un refugiu.

Toată lumea îl cunoștea pe Titi Teodorescu: copil, bătrân, trecător stăteau și priveau cum mânuia cu măiestrie uneltele, iar rămășițele de copaci prindeau viață în mâinile sale. A sculptat peste 50 de copaci uscați și i-a transformat în totemuri, animale, păsări, în povești nemuritoare. Printre lucrările sale se numără: Ruga, Scaun cu povești, Lalea, Elefant, Romeo și Julieta, Adam și Eva, H2O, Călugăr. Datorită lui Titi Teodorescu, parcul a primit o personalitate aparte.

Sculptură în lemn

Parcul Circului, Bucuresti

Domnul Teodorescu nu lucra după schițe. Lucra cu dăruire și iubire, gândindu-se ce poate face, ca oamenii să înțeleagă și să iubească lucrările sale.

La început, gurile rele nu au întârziat să apară. Chiar s-au făcut reclamații, cum că domnul Teodorescu distruge parcul și copacii. Însă tot oamenii l-au susținut și l-au convins să continue lucrările. Într-o zi, a primit o daltă nouă de la un simplu trecător. Astfel de gesturi i-au dat putere și a continuat să transforme cioturile în comori. Mai târziu, lucrările sale au devenit cunoscute în Germania, Irlanda, SUA, Franța și Canada.

Astăzi, multe dintre lucrări nu mai sunt. Fie pentru că lemnul s-a degradat în timp, fie pentru că nimeni nu s-a îngrijit de ele, fie, pur și simplu, au dispărut. Anul trecut, fiica sculptorului a reușit cu mari eforturi să recondiționeze statuile rămase în parc. Astăzi, sunt alte cioturi care așteaptă o nouă viață.
Scopul lui Titi Teodorescu era să transforme fiecare uscătură într-un spirit. Spirite care să ne însoțească în drumul nostru. Deși creatorul lor nu mai este printre noi, ceea ce a lăsat el în urmă ne dă nouă speranța că ceea ce pare a fi sfârșitul unui lucru poate fi, de fapt, începutul lui, depinde de ce vor face mâinile noastre.

Articol de Rebeca Militaru, publicat în revista Foaia de Tei numărul 4.

Sculptură în lemn

Parcul Circului, Bucuresti

Articole similare